Pe deget port o verighetă. Pe piele un tatuaj. În inimă iubire

Sunt momente care ne definesc şi oameni care ne împlinesc. Şi ce frumos este atunci când aceleaşi momente care te definesc sunt cele trăite alături de oamenii care te împlinesc. Sună ca un joc de cuvinte, dar realitatea acestui fapt va fi întotdeauna mai presus de orice cuvânt şi cei care au trăit asta ştiu cel mai bine. 

Mă simt un om norocos. Am realizări la fel ca toţi. Însă eu mi le măsor diferit. Le măsor în zâmbete, în liniştea unei clipe şi totodată în viteza bătăilor inimii atunci când trăiesc un moment din viață intens, orice ar fi. În timp, am reuşit să mă descopăr şi să aflu despre mine că mă hrănesc din bucurii, mici si mărunte, de care am parte tot timpul pentru că ştiu unde să le caut şi cum să le savurez atunci când le găsesc.  

Recent, am trăit frumoasa experienţă a căsătoriei. Lângă bărbatul alături de care de ani buni am descoperit ce înseamnă înţelegerea, liniştea şi prietenia într-o iubire sinceră, am regăsit emoţii noi într-o dragoste veche şi atât de frumoasă. Am aflat cum sună cel mai frumos “Da!” , am aflat că cel mai frumos alb este cel din rochia de mireasă şi că cele mai pure lacrimi sunt cele ale mamei atunci când te vede îmbrăcată în ea. Am aflat ca cel mai armonios dans nu este cel în doi, este acela dansat alături de toţi prietenii, plini de nebunie şi distracţie, trăind alături de tine cel mai frumos moment. Am aflat că cele mai emblematice poze vor rămâne întotdeauna acelea în care esti alături de persoanele care te iubesc cu adevărat şi la care te vei uita peste ani şi vei spune “…aici eram atât de fericită!” 

Am călătorit apoi, într-un loc de vis unde timpul a devenit acelaşi cu cerul, adică nemărginit. Într-un paradis cu nisip alb şi palmieri parcă desenaţi, mi-am adus aminte din nou ce înseamnă bucuria lucrurilor mărunte, atunci când am văzut cel mai frumos apus din viaţa mea. Era linişte. Oceanul, era şi el tăcut. În minunăţia apusului, şoptea simfonia de culori a cerului portocaliu ce se scălda în turcoazul lui atât de sclipitor. Cum să nu te bucuri? Când parcă toată frumuseţea vieţii s-a revărsat dintr-o dată în faţa ta. Cum să nu te simţi norocos? Când ai şansa să te aflii într-un loc care este parcă reflexia perfectă a sufletului tău. Lângă mine, în tot acest timp de linişte şi bucurie, se afla persoana care mai presus de iubire, îmi oferă completarea si continuarea a tot ceea ce trăiam în acel moment. Şi din nou, cum să nu te simţi împlinită?  

Privind înapoi, nu am regrete pentru că știu că am dat fiecărui moment din viață șansa de a fi cel mai bun, șansa de a construi din mine un om bun și fericit. Privind înapoi, știu că am rămas la fel. Doar că acum pe deget port o verighetă, pe piele un tatuaj, în inimă iubire. 

A.A.

About Andreea Anghelescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *